Aparatul vizual

APARATUL VIZUAL

Vedere in ansamblu

Aparatul vizual este foarte bine constituit pentru functia vizuala. Lumina patrunde in ochi traversand, inainte de a atinge retina,mediile transparente si refringente formate din cornee,umoare apoasa,cristalin si vitros. Cantitatea de lumina patrunsa in ochi este legata prin deschiderea pupilara. Meddile transparente si refringente contribuie la convergenta razelor luminoase la nivelul retinei. Corneea este primul dioptru ocular care datorita transparentei sale absolute si puterii sale refractive are rol fundamental in tarnsmiterea,refractia si reflexia luminii,contribuind prin aceasta la calitatea imaginii retiniene. Cristalinul prezinta o structura complexa, dar cu toata eterogenitatea sa constituie o remarcabila unitate functionala ce permite,prin transparenta sa,transmiterea luminii,iar prin puterea sa acomodativa focalizarea caesteia la nivelul retinei. In timp ce corneea, umoarea apoasa si vitrosul poseda o putere refringenta nemodificata,cristalinul isi modifica refractia dupa cum ochiul este utilizat pentru vedere departe sau vedere de aproape. Adaptarea sa la acest rol este asigurata prin jocul muschiului ciliar. Acomodatia permite astfel de a proiecta o imagine clara pe retina,oricare ar fi distanta obiectului fixat. Vitrosul,tesut conjunctiv vascoelastic contine hialocite,celule cu o anumita specializare, alaturi de o substanta fundamentala formata din fibre colagene si hialuronat de sodiu. Uveea este membrana vasculara a ochiului alcatuita din iris,corp ciliar si coroida. Irisul , partea cea mai anterioara a uveei, este o membrana situata in plan frontal,in forma de disc perforat ce prezinta in centru un orificiu circular,pupila. Rolul fundamental al irisului este optic,realizand un diafragm cu deschidere variabila controland intensitatea luminii ce patrunde in interiorul ochiului;el impiedica lumina sa treaca prin periferia cristalinului,reducand astfel aberatia sferica si cromatica,iar prin contractia pupilei adanceste focarul ocular cu reducerea cercurilor de difuziune de la nivelul retinei. Corpul ciliar este segmentul intermediar al uveei constituit din procesele ciliare cu rol in secretia umorii apoase si muschiul ciliar,cu rol in acomodatia cristalinului. Bogat vascularizat,corpul ciliar asigura troficitatea segmentului anterior. Coroida asigura elementele nutritive pentru epiteliul pigmentar si fotoreceptorii retinieni. Prin bogatia patului vascular si abundenta debitului sangiun are rol termic asigurand o ambianta izoterma pentru desfasurarea proceselor  fotochimice de la nivelul retinei. Coroida corecteaza valorile oftalmotonusului prin intrarea si iesirea unei cantitati de sange din patul sau vascular,iar prezenta celulelor pigmentare ii confera acesteia si un rol optic de camera obscura.

Retina , membrana nervoasa a ochiului,este un receptor selectiv pentru radiatiile electromagnetice cuprinse intre 375 si 760 nm. Prima etapa a perceptiei luminoase se situeaza la nivelul fotoreceptorilor unde exista o interactiune intre fotonii vehiculati de unda luminoasa si fotopigmenti. Retina nu este decat o expansiune a creierului, ca o antena la suprafata corpului. Fotoreceptorii retinieni transforma energia electrica in energie luminoasa datorita fotopigmentilor ce contin un receptor proteic,rodopsina. Imaginile de la nivelul retinei sunt transmise prin caile optice la centrul cortical al vederii. Celula retinotalamica ganglionara constituie primul neuron al caii vizuale. Corpul sau celular este situat intre stratul plexiform intern si limitanta interna a retinei. Ea primeste informatiile prin intermediul dentritelor si contribuie la elaborarea mesajului vizual. Prin axonul sau,celula ganglionara transmite impulsuri pana la corpul geniculat lateral in talamus.  Ansamblul acestor axoni constituie din punct de vedere macroscopic nervul optic,chiasma si bandeleta optica. Din corpul geniculat lateral pleaca radiatiile optice,suportul macroscopic al celulelor talamocorticale. Ele ajung la aria vizuala occipitala constituind calea vizuala principala. O partea din axonii celulelor retinotalamice se indreapta spre structurile mezencefalice si in special la tuberculii cvadrigemeni anteriori constituind calea vizuala secundara,accesorie,implicata in reflexe cu punct de plecare vizual.

Globul ocular poseda proprietatea de a orienta axa vizuala in directia obiectului fixat prin musculatura intrinseca care il roteste in jurul lui,alunecand intr-un fel de sinoviala care este capsula Tenon. Muschii sunt comandati prin nervii oculomotori. Cei de ochi actioneaza simultan ca un singur ochi,pentru a realiza vederea binoculara si stereoscopica.

Transparenta corneei, indispensabila patrunderii razelor luminoase,este asigurata prin mediul intern care o nutreste. Corneea este protejata impotriva agresiunilor externe prin motilitate palpebrala care nu lasa intre ele decat o fanta palpebrala a carei deschidere si inchidere este instantanee. Corneea este aparata si prin sensibilitatea sa proprie,fiind umectata in mod constant din filmul lacrimal format dintr-un strat profund de mucus,intim unit cu microvilozitatile hidrofobe al epiteliului corneean;un strat intermediar apos si un strat superficial lipidic format din esteri de colesterol,lecitina,acizi grasi,fosfolipide. Globul ocular este inchis si protejat de cavitatea orbitara impotriva traumatismelor si agresiunilor externe. Aceasta privire de ansamblu a aparatului vizual arata ca functia vizuala nu poate fi mentinuta normala decat prin integritatea anatomica a tutror elementelor sale si a jocului fiziologic al mijloacelor de protectie. Integritatea anatomica a globului ocular poate fi alterata prin traumatisme si infectii. Orice agent patogen circulant poate sa se localizeze la nivelul tractusului uveal. Retina , datorita faptului ca elementele nervoase sunt fragile ,poate fi lezata prin intoxicatii sau tulburari de nutritie. O tulburare de metabolism poate determina opacifierea cristalinului si a corneei. Leziuni ale sistemului nervos central afecteaza nervii oculomotori cu tulburari de motilitatea oculara. Orice modificare anormala la nivelul pupilei arata o leziune a sistemului nervos vegetativ printr-un focar infectios latent sau o afectiune generala. Domeniul oftalmologiei, dupa cum se vede,este cel al patologiei generale.