Nistagmus

Este o oscilatie permanenta a globurilor oculare - nistagmus pendular - oscilatii de amplitudini egale , cauzat de o acuitate proasta a vederii.Nistagmus cu arc - se succed cu o faza rapida si una lenta.
Micronistagmus de fixare - in timpul fixarii unui obiect ochiul ramane continuu in miscare.
Nistagmusul vestibular este cauzat de dezechilibrul dintre canalele semicrculare din cele doua parti.Nistagmusul opto - cinetic este o reactie opto - motrica fiziologica care se produce cand un subiect priveste o succesiune de obiecte care defileaza rapid in fata ochilor.Comporta o faza lenta in miscarea de urmarire in sensul defilarii obiectelor si o faza rapida in sens invers.Un nistagmus poate fi de natura fiziologica sau patologica.In cazul unui nistagmus patologic acesta poate fi congenital sau dobandit.Nistagmusurile congenitale, cauzate de leziuni oculare, neurologice cu sau fara cauza precisa, se manifesta inca de la nastere sau din prima copilarie si uneori se atenueaza cu timpul.Ele pot insoti alte boli oculare congenitale precum cataracta, albinismul,strabismul,leziunile corioretiniene.Ele pot fi observate, de asemenea, in cursul unor afectiuni neurologice( hidrocefalie,toxoplasmoza cerebrala) sau pot aparea in mod izolat, legat sau nu de ereditate.Nistagmusul in resort este forma cea mai obisnuita a nistagmusurilor congenitale : ochii se misca lent intr-un sens pe orizontala ,apoi rapid in sens contrar.Nistagmusurile congenitale se intensifica la oboseala, la emotii.
Nistagmusurile dobandite pot aparea la adolescenta sau la varsta adulta.Ele sunt atunci semnele unor afectiuni neurologice ca scleroza in placi,ale unor tumori cerebrale sau vestibulare,insotita de tulburari ale auzului, sau ale unei leziuni a creierului mic.
Investigatiile de baza includ : testarea acuitatii vizuale, campurile vizuale,audiograma, radiografia craniului, mastoidelor si oaselor temporale.Daca aceste teste sunt negative sau neconcludente se poate face o tomografie sau RMN cerebral.Se recomanda consultatia unui neurolog inaintea inceperii unor investigatii costisitoare.

Irisul

Irisul este o formatie membranoasa formand segmentul cel mai anterior al uveei.El este perforat in centru, orificiul numindu-se pupila.Irisul, din puct de vedere macroscopic, prezinta doua fete si doua circumferinte.Fata anterioara limiteaza camera anterioara a globului ocular si are culori variabile de la individ la individ.Aceasta fata este divizata in doua zone : centrala si periferica.Zona centrala se numeste si zona sfincteriana iar cea periferica se mai numeste ciliara.Fata posterioara se prezinta ca o lama bruna parcursa de striuri radiale si circulare.
Circumferinta mare este locul de intalnire a irisului cu corpul ciliar.Sclerotica si corpul ciliar intra in constitutia unghiului irido - corneean( unghiul camerei anterioare).
Circumferinta mica circumscrie orificiul rotunjit al pupilei.Pupila este usor decalata fata de centru irisului spre nas.Muschiul sfincter este asezat spre centrul irisului si are fibre circulare.Spre spatele irisului se intalnesc fibrele muschiulare apartinand muschiului dilatator.La radacina irisului dilatatorul se prelungeste in corpul ciliar si unele fibre se amesteca cu cele ale muschiului ciliar.
Nutritia irisului este asigurata de vasele iriene care formeaza un plex abundent si prin schimburi cu umoarea apoasa.Exista un cerc arterial al irisului constituit din artere ciliare lungi posterioare si artere ciliare anterioare.Din acest cerc arterial se detaseaza ramuri numeroase radiale cu ramnificatii care ajung la trei retele capilare.Venele se nasc la nivelul pupilei, se aduna la radacina irisului si comunica cu venele din procesele ciliare.
Irisul este sensibil la contact, la lumina.In mod normal cei doi irisi sunt de aceeasi culoare , dar daca nu, se spune ca exista heterocromie (congenitala sau dobandita).La nastere irisul este albastru.