marți, 29 mai 2012

Nistagmus

Este o oscilatie permanenta a globurilor oculare - nistagmus pendular - oscilatii de amplitudini egale , cauzat de o acuitate proasta a vederii.Nistagmus cu arc - se succed cu o faza rapida si una lenta.
Micronistagmus de fixare - in timpul fixarii unui obiect ochiul ramane continuu in miscare.
Nistagmusul vestibular este cauzat de dezechilibrul dintre canalele semicrculare din cele doua parti.Nistagmusul opto - cinetic este o reactie opto - motrica fiziologica care se produce cand un subiect priveste o succesiune de obiecte care defileaza rapid in fata ochilor.Comporta o faza lenta in miscarea de urmarire in sensul defilarii obiectelor si o faza rapida in sens invers.Un nistagmus poate fi de natura fiziologica sau patologica.In cazul unui nistagmus patologic acesta poate fi congenital sau dobandit.Nistagmusurile congenitale, cauzate de leziuni oculare, neurologice cu sau fara cauza precisa, se manifesta inca de la nastere sau din prima copilarie si uneori se atenueaza cu timpul.Ele pot insoti alte boli oculare congenitale precum cataracta, albinismul,strabismul,leziunile corioretiniene.Ele pot fi observate, de asemenea, in cursul unor afectiuni neurologice( hidrocefalie,toxoplasmoza cerebrala) sau pot aparea in mod izolat, legat sau nu de ereditate.Nistagmusul in resort este forma cea mai obisnuita a nistagmusurilor congenitale : ochii se misca lent intr-un sens pe orizontala ,apoi rapid in sens contrar.Nistagmusurile congenitale se intensifica la oboseala, la emotii.
Nistagmusurile dobandite pot aparea la adolescenta sau la varsta adulta.Ele sunt atunci semnele unor afectiuni neurologice ca scleroza in placi,ale unor tumori cerebrale sau vestibulare,insotita de tulburari ale auzului, sau ale unei leziuni a creierului mic.
Investigatiile de baza includ : testarea acuitatii vizuale, campurile vizuale,audiograma, radiografia craniului, mastoidelor si oaselor temporale.Daca aceste teste sunt negative sau neconcludente se poate face o tomografie sau RMN cerebral.Se recomanda consultatia unui neurolog inaintea inceperii unor investigatii costisitoare.

luni, 28 mai 2012

Irisul

Irisul este o formatie membranoasa formand segmentul cel mai anterior al uveei.El este perforat in centru, orificiul numindu-se pupila.Irisul, din puct de vedere macroscopic, prezinta doua fete si doua circumferinte.Fata anterioara limiteaza camera anterioara a globului ocular si are culori variabile de la individ la individ.Aceasta fata este divizata in doua zone : centrala si periferica.Zona centrala se numeste si zona sfincteriana iar cea periferica se mai numeste ciliara.Fata posterioara se prezinta ca o lama bruna parcursa de striuri radiale si circulare.
Circumferinta mare este locul de intalnire a irisului cu corpul ciliar.Sclerotica si corpul ciliar intra in constitutia unghiului irido - corneean( unghiul camerei anterioare).
Circumferinta mica circumscrie orificiul rotunjit al pupilei.Pupila este usor decalata fata de centru irisului spre nas.Muschiul sfincter este asezat spre centrul irisului si are fibre circulare.Spre spatele irisului se intalnesc fibrele muschiulare apartinand muschiului dilatator.La radacina irisului dilatatorul se prelungeste in corpul ciliar si unele fibre se amesteca cu cele ale muschiului ciliar.
Nutritia irisului este asigurata de vasele iriene care formeaza un plex abundent si prin schimburi cu umoarea apoasa.Exista un cerc arterial al irisului constituit din artere ciliare lungi posterioare si artere ciliare anterioare.Din acest cerc arterial se detaseaza ramuri numeroase radiale cu ramnificatii care ajung la trei retele capilare.Venele se nasc la nivelul pupilei, se aduna la radacina irisului si comunica cu venele din procesele ciliare.
Irisul este sensibil la contact, la lumina.In mod normal cei doi irisi sunt de aceeasi culoare , dar daca nu, se spune ca exista heterocromie (congenitala sau dobandita).La nastere irisul este albastru.

sâmbătă, 26 mai 2012

Coroida

Coroida este o membrana vasculara pigmentata, situata intre sclerotica si retina formand 2/3 din uvee.Suprafata sa exterioara este separata de sclerotica prin spatiul supracoroidian, iar fata interna concava este in raport direct cu retina externa.Din punct de vedere microscopic se deosebesc in coroida patru structuri: supracoroida,stratul vaselor mari,stratul corio-capilar si membrana bazala a lui Bruch.Supracoroida este formata in principal din fibre elastice dispuse in lamele care se incruciseaza si se suprapun.Acest strat contine celule foarte pigmentate de granule de melanina.
Stratul vaselor mari este mult mai gros decat celalalte straturi si contine numeroase vase saguine sustinute de tesutul conjuctiv.Principalul aport arterial este asigurat de arterele ciliare scurte posterioare care au traversat sclera odata cu nervul optic.Acest strat contine un mare numar de celule melanocite.
In stratul corio-capilar exista artere fine care formeaza o retea continuta intr-un tesut conjuctiv foarte delicat.
Membrana bazala a lui Bruch contine: o lama interna produs al epiteliului pigmentat si o lama externa coroidiana de natura elastica, care sunt intim legate intre ele.

Corneea

Corneea este o membrana fibroasa, rezistenta,transparenta si refringenta, avand forma unei calote sferice care inchide deschiderea anterioara a sclerei.Fata anterioara a corneei este convexa.Vazuta din fata circumferinta este usor ovala cu axa mare orizontala de aproximativ 12mm si cu cea verticala de 11mm.Fata anterioara poate fi sferica cu raza de 7,8mm dar cel mai des este torica.In afara acestei zone centrale corneea se aplatizeaza.Curburile variaza de la un meridian la altul.Fata posterioara este concava si limiteaza camera anterioara a ochiului,fiind scaldata de umoarea apoasa.Corneea are aspectul unui menisc divergent.Tranzitia de la sclera la cornee se face la nivelul limbului sclero-corneean.Aceasta jonctiune se face in raport strans cu canalul lui Schlemm asezat in jurul corneei la nivelul limbului.Limbul are latimea de 0,75-1mm.Aici membrana lui Bowman pierde caracterul de epiteliu si apare un nou tesut care caracterizeaza inceputul conjunctivei.
Corneea se compune din cinci straturi: epiteliul corneean, membrana lui Bowman,stroma corneeana,membrana lui Descement,endoteliul.Corneea este tesutul cel mai sensibil din organism.Exista 70-80 de nervi senzoriali derivand din nervii ciliari.Fibrele nervoase intra in periferia corneei si se raspandesc in straturile anterioare ale stromei corneene.
Activitatea metabolica a corneei este relativ lenta, ceea ce explica faptul ca se pot face grefe.Corneea stabileste schimburi cu 3 medii: lacrimile,vasele limbice si umoarea apoasa.Lacrimile furnizeaza ai ales oxigen care se dizolva in ele si patrunde in epiteliu careconsuma 90% din oxigenulabsorbit.Lentilele de contact trebuie sa permita schimbul gazos, altfel apare edemul corneean.
Corneea catabolizeaza glucoza pentru a produce energia necesara activitatilor vitale.Glucoza este pompata din umoarea apoasa de celule edoteliale si combusia sa se face prin: fermentare,respiratie,suntul pentozelor.
Corneea este transparenta intre 300nm si 2500nm.Daca se usuca corneea treptat, ea isi pastreaza transparenta.Daca insa continutul de apa creste peste normal corneea se opacifiaza si nu redevine transparenta.In cornee nu exista vase de sange, vascularizarea patologica poate fi provocata prin agresiune corneeana , deficit de vitamina B2 sau A .Corneea este antigenica, adica provoaca secretia de anticorpi specifici.In cazul grefei de cornee conflictul antigene-anticorpi este mai putin violent ca la alte organe din cauza lipsei de vase in corneea primitorului

Sclerotica

Sclerotica este un fel de schelet al globului ocular.Este o membrana opaca, fibroasa,avascularizata, contruita din tesut conjuctiv dens.Greutatea fara cornee este de 1,2g.
Grosime: 1 -1,5mm in partea din spate, 0,5mm la ecuator spre nas,ceva mai mult spre tampla, 0,3mm in dreptul tendoanelormuschilor extrinseci, 0,8 mm spre cornee.Sclerotica(sclera) este traversata de un mare numar de artere, vene, nervi si in spate de nervul optic.Deschiderea pentru nervul optic are forma de trunchi de con cu diametrele de 1,5mm spre interior si 3mm la exterior si centrul ei la 3-4mm  de polul posterior spre nas si la 1-2mm mai sus.Tesutul sclerei este alb sidefiu la adult, albastrui la copil, alb galbui la batrani.El contine 70% apa.Sclera este formata din fibre reunite in benzi cu latime de peste 0,1 mm grosime,paralele cu suprafata sclerei si se intretaie in toate sensurile.in partea din spate aceste benzi au directie meridiana, si se amesteca cu fibre elastice , ceea ce permite sclerei in aceasta regiune sa se deformeze sub actiunea presiunii interne.
In partea din fata benzile sunt mai degraba paralele cu ecuatorul si formeaza un inel rigid pe care se sprijina muschii extrinseci si cei ai corpului ciliar. Sclerotica este saraca in vase de sange si nervi proprii si se hraneste prin osmoza de la tesuturile vecine.
Avantajul tesutului avascular este riscl redus de infectii dar in acelasi timp o rana la nivelul sclerei se cicatrizeaza greu.

Glaucomul congenital primar, precoce

Este forma cea mai frecvent intalnita.Toate hipertoniile oculare ale copilului, oricare ar fi mecanismul de producere, sunt dominate de distensia peretelui scleral, datorita particularitatii acestuia, cu cresterea de volum a globului ocular cunoscut sub numele de buftalmie sau hidroftalmie.
La adult, o presiune asemanatoare poate produce o alungire accentuata numai la nivelul lamei criblate, unde rezistenta este mai scazuta.La copil, in afara de comprimarea nervului optic, se produc si modificari corneene, cu rupturi ale descementului si distensia segmentului posterior cu miopie.
Din punct de vedere clinic, glaucomul congenital variaza de la forme fruste, inaparente, la forme foarte evoluate ce nu pot beneficia de nici un tratament.
Glaucomul congenital primar precoce apare cu o frecventa de 0,01 - 0,04 % din maladiile oculare. Reprezinta 25% din totalul formelor de glaucom ale copilului.Apare bilateral in 2/3 din cazuri.Afecteaza predominant sexul masculin  cu o frecventa de 3%.
Subiectiv, primele simptome care apar sunt fotofobia, la o lumina puternica si epifora.Ele se explica prin iritatia cauzata de prezenta edemului corneean.Lacrimarea este de natura reflexa.Obiectiv, ochiul buftalm se caracterizeaza printr-o crestere globala de volum a globului ocular.Ca rezultat, intreg globul ocular se mareste ducand la aparitia unui aspect care seamana cu ochiul de bou (buftalmie).

Tensiune oculara

Prin tensiune intraoculara sau oftalmotonus se intelege presiunea exercitata de lichidele intraoculare asupra peretilor globului ocular; este determinata de raportul ce exista intre capacitatea ochiului si cantitatea continutului sau.Tensiunea oculara normala oscileaza intre 10 si 21 mm Hg.
Sub denumirea de glaucom intra o serie de afectiuni oculare,diferite din punct de vedere etiologic si patogenic, dar reunite printr-un element comun, si anume cresterea tensiunii intraoculare.
Hipertensiunea oculara are drept consecinta o tulburare circulatorie la nivelul papilei nervului optic ce determina atrofie optica si alteratii caracteristice ale campului vizual.
Presiunea oculara se masoara cu aparate numite tonometre si se exprima in milimetrii mercur.Metodele tonometrice utilizate sunt bazate in principal pe aplicarea unei forte pe glob, cu masurarea marimii fortei, a deformatiei ce rezulta sau a timpului necesar pentru ca aceasta deformatie sa se produca.
In practica, tensiunea oculara normala este considerata 15 - 16 mmHg, tensiunile mai mari de 21 mmHg fiind considerate suspecte, iar peste 24 mmHg , patologice.

miercuri, 23 mai 2012

Lentile de contact - terminologie

Lentila de contact - este componenta destinata sa ajute (imbunatateasca) vederea, care vine in contact cu suprafetele anterioare ale globului ocular.
Lentila (de contact) corneeana - este lentila de contact care vine in contact preponderent cu corneea.
Lentila de contact corneo-sclerala - reprezinta lentila de contact care realizeaza contact preponderent cu corneea dar care acopera si o parte a sclerei.
Lentila de contact sclerala - este lentila de contact care se aseaza preponderent pe partea sclerala a ochiului.
Lentila de contact cosmetica - reprezinta lentila de contact care modifica aspectul exterior al ochiului,dar care nu indeplineste o functie terapeutica.
Lentila de contact torica - este lentila de contact care are cel putin o zona sau o suprafata torica.
Lentila bifocala - este lentila de contact cu doua zone optice avand puteri dioptrice diferite.
Lentila de contact multifocala - este lentila de contact cu mai mult de trei zone optice cu puteri diferite
Lentila de contact din hidrogel - reprezinta lentila de contact moale care contine apa.
Lentila de contact moale - este lentila care in stare finita are nevoie de un sprijin ca sa isi pastreze forma
Lentila de contact rigida permeabila la gaze - este lentila de contact rigida sau de forma stabila care permite trecerea gazelor, in principal a oxigenului, prin ea.

Salazion




Reprezinta un chist in interiorul pleoapei superioare sau inferioare format prin inflamarea unei glande responsabile de producerea subumului ce contribuie la mentinerea umiditatii ochiului.Se poate extinde  pe toata pleoapa sau pana la sprancene, ingreunand vederea.
Simptome:
- la inceput se comporta ca un ulcior(umflarea si inrosirea pleoapei)
- se dezvolta in 2 - 3 saptamani, in general fara durere (spre deosebire de ulcior,care este mai sensibil si dureaza mai putin)
- in stadiul avansat, apare ca un nodul rosu, amplasat in grosimea pleoapei.
Tratament:
- se poate vindeca de la sine, dar se recomanda tratament datorita riscului de infectie
- sau prin auto-administrarea de comprese calde,creme,picaturi si/sau medicamente prescrise de catre medic
- in cazul in care acestea nu au dat rezultate sau daca in urma tratamentului ramane un chist alb si tare, de asemenea nedureros,o interventie minora il poate elimina.

Pterigion




Reprezinta o ingrosare vascularizata progresiva a conjunctive.Arata ca o membrana aproximativ triunghiulara, intinsa dinspre unghiul ochiului spre centru.In stadiile avansate diminueaza acuitatea vizuala.
Frecventa:
- apare de cele mai multe ori la adulti
- mai frecvent la barbati decat la femei
- asociat se pare cu expunerea la raze UV , substante toxice, temperatura sau vant.
Simptome:
- senzatie de corp strain in ochi
- usturime
- lacrimare.
Tratament:
Cu cat este depistat mai devreme, cu atat sansele de recuperare sunt mai mari.Disconfortul provocat poate fi tratat prin picaturi, dar vindecarea completa este posibila doar cu ajutorul operatiei; aceasta este nedureroasa,se realizeaza cu anestezie locala,fara internare si nu presupune restrictii speciale.Daca pterigionul reapare este necesara o a doua operatie.

marți, 22 mai 2012

Cataracta





Cataracta este o afectiune oculara care consta in opacifierea progresiva a cristalinului - cristalinul fiind lentila ochiului.Aceasta se manifesta prin scaderea acuitatii vizuale, disconfort la lumina naturala puternica,contururi duble si vedere neclara.
Cataracta se clasifica in mai multe categorii :
- congenitala - este consecinta unui proces patologic intrauterin
- senila - apare in urma tulburarii nutritiei cristalinului la unele persoane trecute de varsta de 50 ani, cel mai adesea din cauza diabetului zaharat.Se caracterizeaza ptin schimbarea treptata a culorii pupilei in alb - cenusiu,scaderea progresiva a vederiisi,uneori,prin dublarea si deformarea imaginii
- traumatica - ca urmare a lezarii capsulei cristaliniene prin lovituri
- complicata - consecinta unor boli intraoculare
.
Operatia de cataracta este indicata atunci cand acuitatea vizuala scazuta perturba desfasurarea in bune conditii     a activitatilor uzuale ale pacientului.Nu este recomandat sa se astepte maturizarea cataractei , adica reducerea vederii doar la perceperea obiectelor la distante sub 1 m, deoarece pot aparea complicatii.
Durata operatiei de cataracta dureaza in medie aproximativ 15 - 20 minute. Operatia de cataracta se efectueaza sub anestezie locala care poate fi topica sau prin injectie retrobulbara.
Operatia de cataracta consta in indepartarea materialului cristalinian opacifiat lasand capsula cristalinului pe loc.Aceasta tehnica se efectueaza cu ajutorul unei sonde care emite ultrasunete, care se introduce in ochi printr-o incizie de 2 mm.In locul cristalinului extras se pune o lentila denumita cristalin artificial cu o putere dioptrica calculata in prealabil.Recuperarea postoperatorie este foarte rapida deoarece deschiderea ochiului este foarte mica si timpul operatiei este scurt.